"Moartea vine din colon" potrivit unui medic specialist. Multi dintre noi nu realizeaza sau, pur si simplu ignora, faptul ca ucigasul cel mai de temut se afla in corpul nostru. Daca de pericolele externe ne putem feri, cum putem scapa de ceea ce se afla in noi si ne macina sanatatea?
Conditiile de viata actuale, poluarea, alimentele modificate genetic, toate acestea expun organismul la o multitudine de toxine ce dauneaza grav sanatatii noastre. Curatarea intestinului inseamna inceperea drumului spre recuperare. Este cunoscut ca, in ultima vreme specialistii acorda o atentie din ce in ce mai mare patologiei gastrointestinale, cu precadere afectiunilor colonului. In fiecare an se inregistreaza aproximativ 100.000 de decese datorate cancerului de colon, cele mai frecvente cu localizare in colonul descendent, sigmoid si rect. De asemenea, in ultimii ani au crescut sever cazurile de colite, ileite, diverticulite, precum si numarul de colostomii aplicate. Pe de alta parte, un numar mare de persoane teoretic sanatoase sufera un proces de "autointoxicare intestinala".
Vom prezenta pe scurt functiile florei intestinale si cauzele care determina perturbarea acestora (disbioza intestinala).
Functiile florei intestinale sunt:
- transformarea si reciclarea alimentelor
- sinteza de acid folic, vitamina K, vitamina B12
- aparare imunologica
- actiune enzimatica
- actiune de detoxifiere.
Calitatea protectiva a mucusului depinde de situatia florei intestinale. Flora intestinala nu poate sa se refaca decat dupa un an de dieta corecta.
Cauzele disbiozei:
a. Cauze externe:
- alergeni alimentari
- hrana denaturata
- dieta inadecvata
- toxine alimentare (coloranti, aflatoxine, hrana incompleta)
- boli intestinale: infectioase, bacteriene (tipic, paratipic, stafilococ, streptococ, yersinia), virale (rotavirusuri), micotice, parazitare, cauzate de protozoare
- toxinele din mediul inconjurator: metale grele (Pb, Cd, Hg, etc.)
- psihotoxinele (agresiune psihica, stres, ingrijorare)
b.Cauze anatomice:
- obstructia intestinala cronica
- stenoza intestinala
- diverticuloza in duoden si jejun
- fistula gastrointestinala
- digestia dificila
- gastroenterostomia
- ileostomia
- enterostomia
- bypass jejunal
c. Cauze functionale:
- boli ca: sclerodermia, hiper sau aclorhidia, sindromul de malabsorbtie, pancreatopatii, colangiopatii
d. Cauze iatrogene:
- antibiotice, sulfamide
- inhibitori ai grasimii
- corticosteroizi
- imunosupresive
Medicamente, RX, toxine, dieta saraca, disfunctii intestinale importante. Raspandirea germenilor patogeni ca proteus, coli, streptococ.
a. formarea substantelor genotoxice: amoniac, scatol, indol, fenoli - descarcare metabolica toxica, particular in ficat
b. penetrarea si reabsorbtia micro si macroorganismelor - lipsa de Ig A (imunoglobulina A) in peretii intestinali datorita descarcarii crescute a imunodefensorilor umorali si celulari.
Flora de fermentatie produce alcalinitatea organismului, flora de putrefactie produce aciditate. Ar trebui sa obtinem o alcalinitate crescuta in sangele nostru si sa evitam aciditatea latenta. Consumul unei diete inadecvate determina putrefactia si alterarea functiei intestinale normale rezultand disbioza. Nissle este cel care a descoperit relatia dintre disfunctia florei intestinale si un numar mare de boli cronice si a definit disbioza.
In prezent, este unanim recunoscuta legatura dintre colon si imunologie.
Teritoriile imunitatii sunt:
- piele - suprafata de 2 m2
- plaman - suprafata de 80 m2
- intestin - suprafata de 300 m2
In concluzie, avem o suprafata de 300 m2 de mucus cu o mare capacitate de absorbtie si foarte periculoasa in situatii toxice. Mucusul reprezinta bariera impotriva Antigenilor intestinali, prevenind intrarea substantelor straine. Specialistii au aratat ca tesutul limfatic intestinal controleaza reactiile locale imunologice ale tractului gastrointestinal, cu inducerea unei imunotolerante specifica la Antigeni. In situatia unei constipatii serioase gasim hiperplazia ileusului si noduli limfoizi locali.
Dr. Nenhum a aratat ca "al doilea creier este in intestin, intestinul este autonom, el poate functiona fara a primi ordine de la creier". Stiinta neurogastroenterologie ii are ca fondatori pe Bayliss si Starling, care au publicat "legea intestinelor".